Urât 1, s.n. Stare sufeltească apăsătoare provocată de singurătate, de lipsă de ocupaţie etc.; plictiseală, indispoziţie. (v. urî). Urât 2, -ă, adj. 1. Care are o înfăţişare neplăcută; pocit, hâd. 2. Care displace; neplăcut. 3. (Reg.) Obosit. 4. (despre compor-tare) Imoral, necuviin-Cios, reprobabil. 5. (despre timp) Posomorât, ploios, friguros.