Anamneză 1, s.f. (Med.) Descriere a antecedentelor unei boli, înșirare a bolilor de care a suferit un bolnav. ( din fr. anamnese, cf.gr. ana – înainte, mnesis – memorie) Anamneză 2, s.f. 1.( la Platon) Amintire a ideilor pe care sufletul le-ar fi contemplat în existența sa antepământeană. 2. Rugăciune care se face în timpul unei mise la catolici. (din. fr., gr. anamnesis)
Analog 1, -uri, s.n. Pupitru înalt, mobil, pe care se pun cărțile de cult în biserica ortodoxă. (din ngr. analoghion) Analog 2, -ă, adj. Asemănător, corespondent (din fr. analogue, lat. analogus)
Analist 1, -şti, s.m. Autor de anale. (din fr. annaliste). Analist 2, -ă, s.m. şi f. 1. Specialist în analiza matematică sau psihologică. 2. Persoană care dovedeşte o aptitudine deosebită în cunoaşterea, în analiza și în descrierea sufletului omenesc. (din fr. analyste).
Anale 1, sf., pl. Frânghie de care sunt suspendate cârligele carmacelor; Frânghie cu plute care se agaţă de marginea superioară a mrejelor si a altor plase pescărești. (et.nec.) Anale 2, s.f.. pl. 1.Scriere istorică în care sunt înregistrate an cu an întâmplările importante din viața unui popor, a unei familii etc. 2 Publicație ştiinţifică anuală. (din fr., lat. annales)
Anaforă 1, s-f. (var.anafură). Bucată de prescură folosită în ritualul creştin. (din sl. (a)nafora). Anaforă 2, anafore, s.f. Procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiaşi cuvânt la începutul mai multor propoziții» paragrafe etc. pentru obţinerea unor efecte stilistice. (din fr.anaphore, lat. anaphora).
An 1, adv. (Pop.) Anul trecut, acum un an. (precedat de mai) «mai an»acum câţiva ani. (lat. anno) An 2. s.m. 1.Perioadă care corespunde unei rotații a pământului în jurul soarelui (mișcare de revoluţie) şi care cuprinde 12 luni. 2. Măsură a vârstei unei ființe sau a vechimii unui lucru ( lat. annus) An 3, ani, s.m. 1. Perioadă corespunzătoare unei revoluții a pământului în jurul soarelui ( lat. annus)
Amortiza 1, vb.I. A face să se micşoreze efectele unui zgomot, ale unui şoc etc. (cf. fr. amortir). Amortiza 2, vb.I. A recupera o investiţie. (cf. fr.amortir).
Amorsă 1, -se, sf. Dispozitiv pentru aprinderea unei încărcături de exploziv; capsă. (din fe. amorce) Amorsă 2, -se, s.f. Nadă, momeală. Amorsă 3, s-f. (În sintagma) Amorsa drumului = porțiune din traseul unui drum la intrarea în oraşe, care are o lăţime mai mare decât restul traseului.
Amnar 1, amnare, s.n. Bucată de oțel cu care se lovește cremenea spre a scoate scântei în vederea aprinderii filtrului sau iascăi, (din a + mânar(e) din lat. manuale). Amnar 2, -re, s.n. (Reg.) 1. Fiecare dintre stâlpii de lemn care se pun la colţurile unei construcţii țărănești, pentru a sprijini acoperișul, 2. Mâner de lemn cu ajutorul căruia se învârteşte şi se fixează sulul la războiul de ţesut. 3. Dispozitv cu ajutorul căruia se ridică sau se coboară fierul lat al plugului.
Amiral, amirali, s.m. Cel mai înalt grad în marina militară, corespunzător gradului de general-colonel în armata terestră. (din fr amiral, ar. amir (emir), „şefie, comandant’“). Amiral 2, s.m. Fluture de zi, mare, foarte frumos colorat, ale cărui larve trăiesc pe urzici.
Amenda 1, vb. 1. A aplica unei persoane o amendă. (din amendă). Amenda:, vb. I. 1. A aduce amendamente. 2. A îmbunătăți unele însuşiri ale solului prin incorporarea amendamentelor. (din fr. emender, lat. emendare „a îndrepta O greşeală“)
Ambala 1, vb. 1. A înveli, a Împacheta ceva într-un ambalaj, în vederea transportului. (din fr. enballer, din balle „pachet“). Ambala 2, vb. I. 1. (despre motoare) A depăși viteza de rotaţie normală. 2. (despre oameni, fig.). A se antrena într-o discuţie aprinsă.
Amară 1, amare, adj. f. (despre Alimenie, băuturi). Care au gustul fierii, pelinului, chininei. (din lat. amare) Amară 2, amare, s.f. Funie cablu cu care se leagă o ambarcațiune de țărm sau de o altă navă (din fr. amarre)
Amar 1, -ă, adj. 1. Care are gustul pelinului, al fierii. 2, (Fig.) Chinuitor, necăjit; s.n.. (lat. amarus) Amar 2, s.n. Jale, chin, necaz.
Amănunțit 1, s.n. Faptul de a mănunți. (v. aimănunți). Amănunţit 2, -ă, adj. Care cuprinde multe amănunte; detaliat (v. amănunți).
Amabile 1, adj.f., pl. (sg. amabil, amabilă). Prietenoase, binevoitoare. (din fr. aimable lat amabilis). Amabile 2, adv. (indică modul de executare a unei bucăţi muzicale). In mod grațios, plăcut (cuv.it.)
Aluniş 1, s.n. Desiș sau pădurice de aluni. (din a/un +-iş). Aluniș 2, 1. Comună din județul Cluj, 1742 loc. (1991). Comună din judeţul Mureș, 3438 loc. ( 1991). 3. Comună din Județul Prahova, 4334 loc. (1991). 4. Comună în judeţul Sălaj.
Altoit 1, s.n. Faptul de a altoi (V. altoi?). Altoit 2, -ă, adj. Care a fost supus altoirii. (v, altoi?)
Altoi 1, vb. IV. A introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia, stabilind contactul între țesuturile lor generatoare. (din magh. oltani). Altoi 2, vb. IV. (Fam.) A bate pe Cineva, a lovi, a plesni.
Altar 1, -e, s.n. 1. Ridicătură de piatră pe care se aduceau în vechine jertfe zeilor. 2. Parte a bisericii în care preotul oficiază liturghia. (lat. altarium). Alta 2, s.n. (Tehn.) Perete de material refractar situat în spatele unui focar pentru a dirija flacăra.
Alpaca 1, s.f. 1. Animal rumegător cu lână lungă şi mătăsoasă, care trăiește în America de Sud. 2. Stofă fină din lâna acestui animal. (cf. fr. alpaca, alpaga < cuvânt indigen american). Alpaca 2, s.f. Aliaj inoxidabil de cupru, nichel și zinc, întrebuințat la fabricarea tacâmurilor, a instrumentelor medicale, optice etc., argentan. (din germ. Alpaka).
Aliniat 1, s.n, var. a lui alineat, alineate. Rând într-un text care începe mai la dreapta decât celelalte, pentru a marca schimbarea ideii. (după fr. alin€a). Aliniat 2, -ă, adj. 1. Care este așezat în linie dreaptă; 2. (despre țări) Care aparţine unei grupări constituite pe baza unui tratat. (v. alinia).
Alin 1, adv. (Rar) Domol, liniștit, calm, încet, lin. (din alina, derivat regresiv). Alin 2, vb.a alina: ind.pz., pers.1.sg. Că și io o să mă-nsor, / Să mă mai alin de dor. (Folclor) (lat. alienare).
Aliena 1, vb.. A transmite cuiva un drept de proprietate; a înstrăina. (din fr. aliâner, lat. alienare). Aliena 2, vb. 1. (Livr.) A înnebuni; a se izola. Alin!, adv. (Rar) Domol, liniștit, calm, încet, lin. (din alina, derivat regresiv).
Alici 1, vb.IV, tranz. A răni cu alice de vânătoare. (din alică). Alici 2, vb.IV, refl. (Reg.) A se vedea, a licări, a apărea mai distinct dintre alte lucruri.
Algol 1, s.n.. (Inform.) Limbaj de programare destinat, în primul rând, aplicaţiilor cu caracter ştiinţific. (din eng]. algofrithmic], language]. Algol 2, stea din constelația Perseu, a cărei strălucire variază, datorită eclipsării produse de satelitul său, cu o perioadă de 2 zile. 20 ore şi 49 minute.
Algo 1, Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „(referitor la) durere“, „dureros“, (din fr. algo, cf.gr. algos). Algo 2, Element prim de compunere savantă cu sensul de algă. (din lat. alga).
Alfa 1, s.m. Invar. Numele primei litere a alfabetului grecesc, corespunzătoare sunetului „a“. (din ngr. alfa). Alfa 2, s.m.invar. Plantă graminee originară din Algeria, din care se fac coarde, fibre etc. (din fir. alfa).
Alesi 1, s.n. Faptul de a (se) alege. Pe alese = după plac, la liberă alegere. (din alege). Ales 2, -easă. adj., s.m., f. 1. Adj. Deosebit (de alții), remarcabil, distins: Mai ales = îndeosebi. 2. adj. (și s.) Desemnat prin vot. 3. s.m., f. (art.) Persoană iubită. (din alege).
Alertă 1, alerte, s.f. Alarmă. (din fr. alerte). Alertă 2, adj.f. (Livr.). Sprintenă, vioaie. (din fr.alerte).