Definițiile și sensurile omonimului Reveni
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Reveni

Reveni 1, vb. IV (Reg.) 1. (despre pământ, aer etc.) A deveni jilav, a se umezi. (despre timp) A se râcori. (din reavân). | Reveni 2, vb. IV. 1. A veni din nou, a se întoarce. A apărea iar; a se manifesta din nou. 2. A se întoarce la o stare anterioară (obișnuită); a-și recăpăta echilibrul sufletesc, forța etc. 3. A se ocupa din nou de un subiect, de o idee, a se opri din nou la…, a relua. A rectifica, a revoca. o Reveni 3, vb. IV. A i se atribui un bun cuiva. A fi de datoria (cuiva), a incumba. A i se cuveni. Reveni 4, vb. IV. A renunța la cele spuse, promise, a nu mai respecta. 6. A costa. (din fr. revenir).

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Revărsat
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Revărsat

Revărsat 1, s.n. (În sintagma) Revărsatul zorilor (sau zilei) sau revărsatul de zori (sau de ziuă) = timpul când se luminează de ziuă, zori de zi. (din revărsa). Revărsat 2, -ă, adj. 1. (despre ape curgătoare) Care s-a revărsat peste maluri, care a ieșit din albie. 2. Răspândit, împrăștiat, risipit. Presărat. 3. Întins, lățit. 4. (Fam.; despre corpul omului sau despre părți ale lui) Care atârnă de prea multă grăsime.

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Retorică
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Retorică

Retorică 1, adj. De autor; de retorică. (Peior., despre stilul, felul de a vorbi al cuiva) Afectat, emfatic. (cf. lat. rhetoricus, it. refOrIco). Retorică 2, s.f. 1. Arta exprimării alese, utilizată în scopul convingerii unui auditoriu; oratore, elocvenţă. 2. (Peior.) Declamație emfatică, lipsită de un fond serios de idei, discurs pompos. Afectare în vorbire. (Cf. fr. rh&torique, it. retorica, lat. rhetorica, gr. rhetorike).

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Resort
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Resort

Resort 1, -uri, s.n. Sector, domeniu de activitate; (P. ext.) Persoanele care îl reprezintă. (din fr. ressori). Resort 2, resorturi, S.n. Organ al unui mecanism executat dintr-un material Cu proprietăţi elastice mari ȘI care, sub acțiunea unei forţe exterioare, se deformează, revenind la forma inițială când acţiunea exterioară încetează; (sens curent) arc. Resort 3, -uri, s.n. (Fig.) Sursă, Izvor de energie fizică sau morală; suport moral, imbold. (din fr. ressort).

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Republican
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Republican

Republican 1, -ă, adj. Referitor la republică. Partid republican = unul dintre cele două mari partide din Statele Unite. / s.n, f. Adept al republicii ca formă de guvernământ. (cf. it. republicano, fr. republicain). Republican 2, s.m. Pasăre de mărimea unei mierle, care trăiește în grupuri în sudul Africii. (din fr. republicain).

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Repede
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Repede

Repede 1, repezi, adj. 1. (despre mișcări) Care se produce fără întârziere; iute, rapid. (despre lucruri în mișcare) Care se deplasează cu repeziciune. (P. ext., despre picături, stropi etc.) Care cade iute, succedându-se rapid. 2. (despre timp) Care trece cu repeziciune. 3. (despre oameni şi manifestările lor) lute în mișcări, ager, sprinten, vioi; grăbit, repezit, pripit. (despre agenți fizici) Care se manifestă cu putere, dat nu durează mult; care trece iute. Repede 2, -zi, adj. (despre dealuri, planuri etc.) Foarte înclinat, pieziș, în pantă, abrupt. 6. (despre drumuri) Care duce la țintă în cel mai scurt timp. (din lat. rapidus, rapide). Repede 3, adj. (substantivat, î.) Gândăcel de culoare arămie, verde deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră. Repede 4, adv. lute, cu zor, în grabă; îndată, imediat, deodată,, brusc; Devreme, de timpuriu, prea curând.

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Remiză
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Remiză

Remiză 1, remize, sf. Situatie în care doi şahiști angajaţi într-o partidă amicală sau oficială consimt reciproc asupra unui rezultat de egalitate; partidă de șah terminată la egalitate. (din fr. remise). Remiză 2, s.f. Formă de retribuire (în comerţ) potrivit căreia |ucrătorii primesc pentru munca prestată o sumă de bani calculată în funcţie de volumul vânzărilor, cumpărărilor, contractărilor etc. pe care aceștia le efectuează. (Coner.) Sumă de bani acordată în acest fel. Remiză 3, s.f. Construcţie prevăzută cu instalaţii de spălare și de ventilare, precum și cu un mic atelier de reparații, folosită pentru adăpostirea vehiculelor auto, a uneltelor, a locomotivelor, a vagoanelor etc. Remiză 4, s.f. Mic petic de pădure sau de tufișuri plantat cu scopul de a servi ca adăpost pentru vânatul mic.

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Reglete
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Reglete

Reglete 1, s.n., pl. (sg. reglet) Piesă din fontă, de material plastic sau de plumb, folosită la umplerea spaţiilor dintre rânduri în formele de tipografie. ( din fr. r&glet). Reglete 2, s.f., pl. (sg. regletă). Element auxiliar de montaj al unei instalaţii electrice, prin intermediul căruia se face legătura între cablul fix al instalaţiei și diferitele aparate mici. (din fe. reglette).

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Registru
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Registru

Registru 1, registre, s.n.. Condică, caiet, sistem de fişe etc. în care se înregistrează diferite date și acte cu caracter administrativ, comercial etc. (din fr. registre, it. TegiStro, germ. Register) Registru 2, s.n. Sertar sau clapă de oțel, de fontă, de material ceramic etc., care serveşte la reglarea tirajului sau la închiderea canalelor de fum de la clădirile de abur sau de la cuptoarele industriale. Registru 3, s.n. (Arhit.) Suprafață cuprinsă între două profiluri orizontale care se întind pe toată lungimea unei faţade. Registru 4, s.n. Fiecare dintre zonele în care este împărțită o suprafaţă decorativă. Registru 5, s.n. Ansamblul semnelor de reper care indică suprapunerea exactă a tiparului pe ambele feţe ale hârtiei. Registru 6, s.n. (În sintagma) Registrul navelor = instituţie de stat sau particulară organizată în scopul stabilirii normelor tehnice de construcție, de recepţie şi de exploatare a navelor comerciale. Registru 7, s.n. Dispozitiv utilizat în centralele telefonice automate la înregistrarea automată a numărului telefonului chemat. Registru 8, s.n. Întinderea scării muzicale a unui instrument sau a unei voci, cuprinsă între nota cea mai de jos și nota cea mai de sus pe care le poate emite instrumentul sau vocea respectivă, fără schimbarea timbrului. Registru 9, s.n.…

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Regim
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Regim

Regim 1, regimuri, s.n. 1.Sistem de organizare şi de con-ducere a vieţii economice, po-litice şi sociale a unui stat; formă de guvernământ a unui stat. 2. Convenţie prin care se stabilesc anumite drepturi şi obligaţii într-o instituție. (din fr. regime). Regim 2, s.n. Raport gramatical dintre două cuvinte care sunt în așa fel legate între ele, încât unul depinde de celălalt şi capătă forma cerută de cuvântul de care depinde.

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Regie
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Regie

Regie 1, regii, s.f. Concepția interpretării scenice a unui text dramatic, a unui scenariu sau libret destinat să devină spectacol, îndrumarea jocului actorilor şi a montării unui spectacol de teatru, de cinema, de operă etc. (din fr. regie, germ. Regie). Regie 2, s.f. Sistem de executare a unei lucrări sau de expioatare a unui bun public sau particular de către un administrator care urmează să justifice conturile faţă de organele superioare sau față de proprietar. | Regie 3, s.f. (Înv.) Instituţie însărcinată cu perceperea unor impozite indirecte. | Regie 4, s.f. Formă de organizare a unor întreprinderi având ca obiect exploatarea de bunuri sau valorificarea unor drepturi caracterizată prin personalitate juridică proprie şi gestiune separată de a statului. Regie 5, s.f. Debit, tutungerie.

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Regală
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Regală

Regală 1, regale, s.f. (leșit din uz) Pahar de bere mai mic decât țapul; cantitatea de bere din acest pahar. Regală 2, regale, s.f. Instrument de suflat asemănător cu orga, dar mai mic decât aceasta. Unul dintre registrele orgii. (din fr. regale). Regală 3, s.f. (Liv.) Drept considerat ca inerent monarhiei. (din fr. regale).

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Regal
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Regal

Regal 1, -ă, adj. De rege, al regelui, regesc. (poet) Majestuos, măreț. (din fr. regal, it. regale, lat. regalis). Regal 2, -uri, s.n, (Livr.) Ospăţ mare, bogat; banchet festiv. Eveniment deosebit (care încântă, desfată etc.). Plăcere mare; dar plăcut. 3. Adj. (În sintagma) Apă regală= amestec de acid clorhidric şi acid azotic, care are proprietatea de a ataca metalele nobile. (din fr. regal(e), it. regale, lat. regalis).

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Regal
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Regal

Regal 1, regaluri, s.n. (Tipogr.) Dulăpior la secția de culegere manuală a unei tipografii, folosit la păstrarea casetelor cu litere sau a formelor pentru tipar. (din germ. Regal). Regal 2, -ă, adj., s.n. Care aparține unui rege, privitor la rege; regesc; (P. ext.) Bogat, luxos, maiestuos, mândru. (din fr. regal).

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Reflex
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Reflex

Reflex 1, -ă, adj. (Fiziol.; despre acte sau mișcări ale organis| mului) Produs în mod spontan, independent de voinţă. (P. gener.) Care reprezită o reacţie imediată, spontană. (din fr. reflexe, lat. reflexus, germ. Reflex). Reflex 2, s.n. 1. Rază reflectată; sclipire, strălucire, lucire. 2. (Fig.) Oglindire, reflectare a unei stări de lucruri sau a unei stări sufleteşti.

Read More