Apaș 1, s-m. Numele unui trib de indieni din Texas; indian din acest trib. (din fr.apache). Apaș 2, s.m. (Rar). Derbedeu, huligan; hoţ, bandit.
Aparat 1, aparate, s.n. 1. Sistem tehnic care serveşte la efectuarea unor operaţii, la transmiterea energiei sau la transformarea ei dintr-o formă în alta. 2. (Anat.) Ansamblu de organe care servesc la îndeplinirea unei funcţii fundamentale în organism. 3. Ansamblul mijloacelor care servesc peneu un anumit scop. (din ger. apparat, lat. apparatus, fr. apparet). PE Aparat 2, s.n. Totalitatea serviciilor şi a personalului dintr-o institutie.
Apar 1, apari, s.m. (Înv.) Vânzător de apă. 2. Corăbier. 3. Constelaţia Vârsător. (din apă) Apar 2, vb. a apărea, ind.pz., | sg. 3 pl Cazaci Dibaci… Dispar, și iar apar. Pe stânci. (Macedonski). “
Antroponimic 1, -ă, adj. Care se referă la antroponimie; antroponomastic (din fr. anthroponymique, cf. gr. anthropos – om, onoma – nume). Antroponimic 2, s.n. Antroponim; nume de persoană. (din îr. anthroponymique)
Antropomorfe 1, s.f, pl. 1. Grup de maimuțe asemănătoare cu omul. (din fr. antropomorphe). Antropomorfe 2, s.n., pl. Obiecte de artă sau reprezentare decorativă cu formă de ființă omenească.
Antrenor 1, antrenori, s.m. Persoană calificată care se ocupă cu antrenarea sportivilor. (din fr entraineur). Antrenor 2, antrenoare, s.n Utilaj folosit pentru a antrena un organ de mașină sau o maşină.
Antifon 1, s.n. Cântare religioasă de strană care se repetă, alternativ, de două coruri sau de două voci. (din sl. antifonu). Antifon 2, s.n. Dop mic de cauciuc sau silicon care se introduce în conductele auditive pentru a apăra urechile de zgomotele intruse. (din fr. antiphone, lat. anti „împotrivă“, gr. phone „zgomot“).
Anticar 1, adj. Antitanc. (din anti +-carlde luptă], după fr. antichar). Anticar 2, -ri, s.m. Persoană care se ocupă cu achiziţionarea şi cu vânzarea de cărți vechi; (Înv.) Colecţionar de obiecte antice; (P.ext.) Arheolog. (din fr. antiquaire, lat. antiquarius).
Anomie 1, s.f. Lipsă a autorității sau a normelor referitoare la valorile morale, dezorganizare lipsă de legi. (din fr. anomie cf. gr. a «fără», nomos «lege»). Anomie?, s.f. Neputinţa de a evoca nume de persoane, de localități etc. (din anomie, cf.gr an „fără“, noma „nume’).
Animal 1, s.n. 1. Ființă organizată, uni- sau pluricelulară, înzestrată cu facultatea de a simți li de a se mișcaș (P. restr.) Vietate, jivină. 2. Om brutal, grosolan, josnic, care se poartă ca un animal ( din fr. animal, lat. animalis) Animal 2, -ă, adj. De animal, propriu animal.
Angaja 1, vb. i. 1. A primi, a lua pe cineva într-un loc de muncă. 2. A (se) antrena într-o acțiune. (din fr. engager) Angaja 2, vb. i. 1. A o lua pe un anumit drum. 2 (Mil.) A începe o acțiune.
Anamneză 1, s.f. (Med.) Descriere a antecedentelor unei boli, înșirare a bolilor de care a suferit un bolnav. ( din fr. anamnese, cf.gr. ana – înainte, mnesis – memorie) Anamneză 2, s.f. 1.( la Platon) Amintire a ideilor pe care sufletul le-ar fi contemplat în existența sa antepământeană. 2. Rugăciune care se face în timpul unei mise la catolici. (din. fr., gr. anamnesis)
Analog 1, -uri, s.n. Pupitru înalt, mobil, pe care se pun cărțile de cult în biserica ortodoxă. (din ngr. analoghion) Analog 2, -ă, adj. Asemănător, corespondent (din fr. analogue, lat. analogus)
Analist 1, -şti, s.m. Autor de anale. (din fr. annaliste). Analist 2, -ă, s.m. şi f. 1. Specialist în analiza matematică sau psihologică. 2. Persoană care dovedeşte o aptitudine deosebită în cunoaşterea, în analiza și în descrierea sufletului omenesc. (din fr. analyste).
Anale 1, sf., pl. Frânghie de care sunt suspendate cârligele carmacelor; Frânghie cu plute care se agaţă de marginea superioară a mrejelor si a altor plase pescărești. (et.nec.) Anale 2, s.f.. pl. 1.Scriere istorică în care sunt înregistrate an cu an întâmplările importante din viața unui popor, a unei familii etc. 2 Publicație ştiinţifică anuală. (din fr., lat. annales)
Anaforă 1, s-f. (var.anafură). Bucată de prescură folosită în ritualul creştin. (din sl. (a)nafora). Anaforă 2, anafore, s.f. Procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiaşi cuvânt la începutul mai multor propoziții» paragrafe etc. pentru obţinerea unor efecte stilistice. (din fr.anaphore, lat. anaphora).
An 1, adv. (Pop.) Anul trecut, acum un an. (precedat de mai) «mai an»acum câţiva ani. (lat. anno) An 2. s.m. 1.Perioadă care corespunde unei rotații a pământului în jurul soarelui (mișcare de revoluţie) şi care cuprinde 12 luni. 2. Măsură a vârstei unei ființe sau a vechimii unui lucru ( lat. annus) An 3, ani, s.m. 1. Perioadă corespunzătoare unei revoluții a pământului în jurul soarelui ( lat. annus)
Amortiza 1, vb.I. A face să se micşoreze efectele unui zgomot, ale unui şoc etc. (cf. fr. amortir). Amortiza 2, vb.I. A recupera o investiţie. (cf. fr.amortir).
Amorsă 1, -se, sf. Dispozitiv pentru aprinderea unei încărcături de exploziv; capsă. (din fe. amorce) Amorsă 2, -se, s.f. Nadă, momeală. Amorsă 3, s-f. (În sintagma) Amorsa drumului = porțiune din traseul unui drum la intrarea în oraşe, care are o lăţime mai mare decât restul traseului.
Amnar 1, amnare, s.n. Bucată de oțel cu care se lovește cremenea spre a scoate scântei în vederea aprinderii filtrului sau iascăi, (din a + mânar(e) din lat. manuale). Amnar 2, -re, s.n. (Reg.) 1. Fiecare dintre stâlpii de lemn care se pun la colţurile unei construcţii țărănești, pentru a sprijini acoperișul, 2. Mâner de lemn cu ajutorul căruia se învârteşte şi se fixează sulul la războiul de ţesut. 3. Dispozitv cu ajutorul căruia se ridică sau se coboară fierul lat al plugului.
Amiral, amirali, s.m. Cel mai înalt grad în marina militară, corespunzător gradului de general-colonel în armata terestră. (din fr amiral, ar. amir (emir), „şefie, comandant’“). Amiral 2, s.m. Fluture de zi, mare, foarte frumos colorat, ale cărui larve trăiesc pe urzici.
Amenda 1, vb. 1. A aplica unei persoane o amendă. (din amendă). Amenda:, vb. I. 1. A aduce amendamente. 2. A îmbunătăți unele însuşiri ale solului prin incorporarea amendamentelor. (din fr. emender, lat. emendare „a îndrepta O greşeală“)
Ambala 1, vb. 1. A înveli, a Împacheta ceva într-un ambalaj, în vederea transportului. (din fr. enballer, din balle „pachet“). Ambala 2, vb. I. 1. (despre motoare) A depăși viteza de rotaţie normală. 2. (despre oameni, fig.). A se antrena într-o discuţie aprinsă.
Amară 1, amare, adj. f. (despre Alimenie, băuturi). Care au gustul fierii, pelinului, chininei. (din lat. amare) Amară 2, amare, s.f. Funie cablu cu care se leagă o ambarcațiune de țărm sau de o altă navă (din fr. amarre)
Amar 1, -ă, adj. 1. Care are gustul pelinului, al fierii. 2, (Fig.) Chinuitor, necăjit; s.n.. (lat. amarus) Amar 2, s.n. Jale, chin, necaz.
Amănunțit 1, s.n. Faptul de a mănunți. (v. aimănunți). Amănunţit 2, -ă, adj. Care cuprinde multe amănunte; detaliat (v. amănunți).
Amabile 1, adj.f., pl. (sg. amabil, amabilă). Prietenoase, binevoitoare. (din fr. aimable lat amabilis). Amabile 2, adv. (indică modul de executare a unei bucăţi muzicale). In mod grațios, plăcut (cuv.it.)
Aluniş 1, s.n. Desiș sau pădurice de aluni. (din a/un +-iş). Aluniș 2, 1. Comună din județul Cluj, 1742 loc. (1991). Comună din judeţul Mureș, 3438 loc. ( 1991). 3. Comună din Județul Prahova, 4334 loc. (1991). 4. Comună în judeţul Sălaj.
Altoit 1, s.n. Faptul de a altoi (V. altoi?). Altoit 2, -ă, adj. Care a fost supus altoirii. (v, altoi?)
Altoi 1, vb. IV. A introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia, stabilind contactul între țesuturile lor generatoare. (din magh. oltani). Altoi 2, vb. IV. (Fam.) A bate pe Cineva, a lovi, a plesni.
