Definițiile și sensurile omonimului Arie
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Arie

Arie 1, arii, s.f. 1. Loc special amenajat unde se treieră cerealele. 2. Suprafată de teren sau platformă pe care se așază cărămizile la uscat, se montează unele elemente de construcție, se prepară betonul etc. (lat. Area) Arie 2, arii. s.f. 1. (Mat.) Măsură a unei suprafețe (exprimata în valori numerice). 2. Suprafată, teritoriu considerat ca zonă de râspândire a unui fenomen, a unui grup de plante sau de animale etc., (Fig.) Întindere, suprafaţă. (din lat. Area, cu sensurile fr. aire). Arie 3, arii, s.f. Compoziţie muzicală vocală (cu acompaniament de orchestră, de pian etc.) Care face parte dintr-o operă, operetă etc.; compoziţie muzicală instrumentală asemănătoare cu cea menţionată. (din it. aria).

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Arici
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Arici

Arici 1, -ici, s.m. I. Animal mamifer insectivor, cu botul ascuțit și corpul gros, acoperit cu ţepi. (lat. ericius). Arici 2, s.m. I. Instrument cu care se îndepărtează creasta depusă pe pereţii unor canale. 2. (Mil.) Element de baraj împotriva tancurilor sau infanteriei, alcătuit din peri sau grinzi metalice dispuse cruciş.

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Arian
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Arian

Arian 1, s.m., f. (a pl.) Denumire mai veche dată popoarelor indo-europene; denumire actuală pentru poparele indo-iraniene; persoană care aparține unuia dintre aceste popoare. Termen folosit de rasiști spre a denumi populaţiile albe în special și pe strămoşii germanilor în general. Arian 2, -ă, adj. Care ţine de arianism: erezie ariană.. 2. Adept al arianismului.. (din fr. arien). Arian 3, -ă, adj. Care aparține arienilor, privitor la arieni. (din fr. arien).

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Argea
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Argea

Argea 1, argele, s.f. (cuv. autohton). 1. Război de ţesut. 2. Construcţie rudimentară în care se instalează vara războiul de țesut. Argea 2, s.f. Scheletul de lemn al unei construcţii, bolta unei clădiri. Argea 3, s.f. Fiecare din grinzile de lemn fixate de o parte și de alta a unei plute, pentru a ţine strâns lemnele care o compun.

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Arcan
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Arcan

Arcan 1, arcane, s.n. 1. Laţ pentru prinderea sau pentru priponirea animalelor, în special a vitelor; (P.gen.) A aduce, a lua cu forța, (din tăt., ucr. arkan). Arcan 2, arcane, s.n. (Art.) Dans popular românesc, asemănător cu sârba, melodie după care se execută acest dans. Arcan 3, arcane, s.n. (Livr., mai ales la pl.) Taină, secret; loc tainic, ascuns. (din fr. arcane).  

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Arc
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Arc

Arc 1, arcuri, S.n. l. Armă primitivă folosită la aruncarea săgeților. (lat. arcus). Arc 2, arce, s.n. 1. (Mat.) Porțiune dintr-o curbă, arc de cerc etc, 2. Element de rezistenţă al unei construcţii arcuite, care leagă între ele două ziduri, două coloane etc, Arc 3, arcuri, s.n. Piesă elastică, formată din lame de oțel, îndoită în spirală, care se întrebuințează ca dispozitiv pentru amortizarea Şocului sau pentru a pune în mișcare un organism.

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Aranja
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Aranja

Aranja 1, vb. A pune în ordine, a rândui, a potrivi. (din fr. arranger). Aranja 2, vb. A pune ceva în stare de funcţionare, a drege, a repara. Aranja 3, vb. A conveni cu cineva asupra unei chestiuni, a unei afaceri etc. Aranja 4, vb. A-şi face un rost În viață. Aranja 5, vb. A se răzbuna pe cineva. Arar!, adv. Rareori rar. (din a+-ran). –

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Ar
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Ar

Ar 1, ari s.m. Unitate de măsură pentru suprafețele de teren egală cu 100 m?. A cumpărat doar un ar de pământ. (din fr. are). Ar 2, auxiliar morfologic a avea, care intră în formarea mo dului condițional-optativ prezent şi perfect: El ar citi; El ar fi citit. Ar 3, vb. a ara, ind. pz., pers. |, sg.: Eu ar câmpul.

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Apus
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Apus

Apusi 1, -uri, s.n. Î. Trecere a unui astru sub orizont; priveliște oferită de soare când apune. 2. Unul dintre cele patru puncte cardinale, opus răsăritului. 3. Timp al zilei când apune soarele; asfinţit. 4. (Fig.) Declin, decădere, dispariţie. (v. apune) Apus 2, -ă, adj. Dispărut pentru toideauna: vremuri apuse. (v. apune) Apus 3, s.n. Occident.

Read More
Definițiile și sensurile omonimului Apendice
Omonimele limbii române

Definițiile și sensurile omonimului Apendice

Apendice 1, s.n. Mică prelungire a tubului intestinal, în partea de jos a cecului. (din fr. appendice, lat. appendix, -icis). Apendice 2, s.n. |. Parte secundară a unui obiect, care se prezintă ca o prelungire sau ca o completare a acestuia. 2. Adaos, anexă, supliment la o publicaţie. 3. (Fon.) Element fonic suplimentar care însoţeşte articulația unui sunet.

Read More