Arie 1, arii, s.f. 1. Loc special amenajat unde se treieră cerealele. 2. Suprafată de teren sau platformă pe care se așază cărămizile la uscat, se montează unele elemente de construcție, se prepară betonul etc. (lat. Area) Arie 2, arii. s.f. 1. (Mat.) Măsură a unei suprafețe (exprimata în valori numerice). 2. Suprafată, teritoriu considerat ca zonă de râspândire a unui fenomen, a unui grup de plante sau de animale etc., (Fig.) Întindere, suprafaţă. (din lat. Area, cu sensurile fr. aire). Arie 3, arii, s.f. Compoziţie muzicală vocală (cu acompaniament de orchestră, de pian etc.) Care face parte dintr-o operă, operetă etc.; compoziţie muzicală instrumentală asemănătoare cu cea menţionată. (din it. aria).