Căluş 1, -uri, s.n. 1. Bucată de lemn sau de metal care se pune între dinţii dinainte ai unui animal, spre a-l forța să țină gura deschisă. 2. Beţişor care face parte din mecanismul de declanşare al capcanelor de lemn. (cal + -uș). Căluș 2, -uri, s.n. 1. Mică piesă de lemn cu o formă specială, pe care se sprijină coardele întinse ale unui instrument muzical. 2. Suport de lemn pe care pictorul își aşază tabloul când lucrează; şevalet. Căluş 3, -uri, s.n. Utilaj de foraj pentru rotirea prăjinilor, folosit în forajul prin percuție sau în cel manual. Căluş 4, s.n. (Art.). Numele unui dans popular cu figuri variate, jucat (în preajma Rusaliilor) de un grup de flăcăi; melodie după care se execută acest dans; călușar.