Şiret 1, șireturi, s.n. 1. Bentiţă îngustă sau șnur de bumbac cu care se încheie încălțămintea sau unele obiecte de îmbrăcăminte. 2. Fâşie îngustă și groasă de țesătură sau de împletitură folosită pentru întărirea unor cusuturi sau pentru ornamentarea îmbrăcămintei. 3. Sfoară de bumbac, de obicei îmbrăcată în mătase sau în fir şi răsucită, folosită ca ornament la îmbrăcăminte; găitan, ceapraz. (din tc. șerit). Şiret 2, – eată, adj. Care ştie să profite de naivitatea sau de bunăcredinţa altora, pentru a-şi atinge scopurile pe căi ocolite; abil, isteţ, şmecher; viclean, rafinat. Care denotă viclenie, perfidie, prefăcătorie sau abilitate, subtilitate. (din tc. șirret).