Primul dicționar de omonime în limba română
Toate omonimele limbii române care încep cu litera B.
Exemple de omonime care încep cu litera B.
Pe această pagină o să fii în stare să găsești fiecare omonim existent în limba română, care se începe cu litera B.
Bariton 1, s.n., l.Registru al vocii bărbăteşti, intermediar între tenor și bas; 2. Cântăreț a cărui voce se plasează în acest registru. (din it. Baritono, fr. baryton). Bariton 2, s.n. Instrument de alamă care are, într-o orchestră, un rol analog cu acela al baritonului într-un cor. (din it. Baritono, fr. baryton).
Baretă 1, -te, s.f. 1. Bentiţă îngustă de piele cu care se încheie un pantof. 2. Bucată îngustă de metal fixată transversal pe un obiect tot de metal. 3. Panglici de decorație; semn distinctiv al unei decoraţii care reproduce desenul panglicii și se poartă în locul decoraţiei. (din fr. barette). Baretă 2, -te, s.f. (Rar) Bonetă de postav sau de catifea, în trei sau patru colțuri, purtată de preoţii catolici și, în trecut, de unii soldaţi din Occident; tichie. (din fr. barette).
Baremi 1, adv. Măcar, cel puţin. (din bg. scr. barena) Barem 2, bareme, s.n. Minimum de rezultate care trebuie obținute pentru a putea trece dintr-o etapă de concurs la alta. (din fir. bareme).
Barbetă 1, s.f. (de obicei la pl.) Favoriţi. (din it. barbetta). Barbetă 2, s.f. Parâmă scurtă servind la fixarea sau remorcarea bărcilor de salvare sau a altor ambarcaţii. Barbetă 3, s.f. (Mil.) Platformă de pământ de pe care tunurile pot trage pe deasupra parapetului unei fortificaţii; blindaj circular fix la tunurile navale. (din fr. barbette).
Bară 1, bare, s.f. 1. Bucată lungă de lemn sau de metal căreia i se dau diferite întrebuinţări. 2. Stâlp de poartă la unele jocuri sportive. (din fr. barre). Bară 2, s.f. 1. Prag de nisip situat sub apă, de obicei în faţa gurii de vărsare a unui fluviu. 2. Val de mare care urcă odată cu fluxul de la gura unui fluviu spre amonte.
Baraboi 1, s.m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu flori albe, cu rădăcină comestibilă în formă de bulb. (din bg. baraboj, magh. barabolya). Baraboi 2, s.m. Dans țărănesc asemănător cu hora; melodia după care se execută acest dans.
Bar 1, bari, s.m. Unitate de măsură a presiunii atmosferice egală cu un milion de barii. (din fr. bar). Bar 2, -uri, s.n. (la unele jocuri de copii) spaţiu, loc de odihnă și de refugiu dinainte stabilit de jucători (la „ulii şi porumbeii“, „leapşa“ etc.) (et. nec.). Bar 3, -uri, s.n. 1. Local în care se vând băuturi alcoolice, cafea etc. Si în care consumatorii stau, de obicei, în picioare sau pe scaune înalte în fața unei tejghele; (P. restr.) Tejghea la care se servesc băuturi; dulap sau compartiment într-un dulap, în care se țin sticlele cu băuturi alcoolice. 2. Local de noapte cu program muzical-distractiv; cabaret. (din fr. bar).
Bandură 1, -re, s.f. (Reg.) Cârpă de pânză groasă și aspră; epitet pentru o femeie destrăbălată, cu purtări urâte. (et. nec.). Bandură 2, -ri, s.f. Instrument muzical popular ucrainean ca o chitară cu gâtul scurt, prevăzut cu 8 până la 24 de coarde. (din ucr. bandura).
Bandă 1, -de, s.f. 1. Ceată, grup de răufăcători care acţionează sub conducerea unui şef; (glumeţ) grup de prieteni. 2. (Înv.) Ceată de soldați aflaţi sub aceeași bandieră. 3. Trupă de muzicanți, fanfară, taraf de lăutari. (din fr. bande, germ. bande). Bandă 2, benzi, s.f. 1. Fâșie de stofă, de hârtie, de piele etc. cu care se înfășoară, se leagă sau se întăreşte ceva, bantă; fâşie cu care se împodobește de obicei pe margini un articol de îmbrăcăminte. 2. (În expresii) Bandă de magnetofon = fâşie magnetizată pe care se imprimă și de pe care se pot reproduce sunete cu ajutorul magnetofonului etc. 3. Margine elastică a mesei de biliard. (din fr. bande).
Banchetă 1, -te, s.f. 1. Bancă montată în unele vehicule. 2. Obiect de mobilier, pentru șezut confecționat astfel încât să poată adăposti și haine. (din fr. banquette). Banchetă 2, s.f. Porţiune orizontală în lungul unui terasament. Banchetă 2, s.f. Obstacol natural format dintr-o moviliţă acoperită cu iarbă.
Bancă 1, bănci, s.f. Scaun lung pentru două sau mai multe persoane; scaun, de obicei cu pupitru în față, pentru şcolari. (din fr. banc). Bancă 2, bănci, s.f. 1. Întreprindere financiară care efectuează operaţii de plată și de credit. 2. (la unele jocuri de cărți) Sumă pe care bancherul o ţine în faţa lui spre a plăti câștigurile celorlaiţi jucători. (din it. banca, fr. banque).
Banc 1, -uri, s.n. Îngrămădire de nisip, de pietriș sau de nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor, care ajunge uneori până la suprafaţa apei. (din fr. banc). Banc 2, -uri, s.n. Grup mare de scoici sau de pești. Banc 3, -uri, s.n. 1. Masă sau platformă special amenajată pentru efectuarea de lucrări caracteristice unei profesiuni manuale: banc de tâmplărie, banc de ceasornicar. 2. Banchetă de ambarcaţii Mici. Banc 4, -uri, s.n. Numele unui joc de cărţi. (din germ. bank). Banc 5, -uri, s.n. (Fam.) Scurtă anecdotă glumeaţă; (P. ext.) Minciună.
Bananier 1, -i, s.m. Plantă tropicală arborescentă, cu frunze foarte mari şi fructe comestibile. (din fr. bananier). Bananier 2, -e, s.n. Navă care servește la transportul bananelor.
Ban 1, bani, s.m. 1. Unitate monetară și monedă egală cu a suta parte dintr-un leu; (P. restr.) Monedă măruntă, divizionară a leului; 2. (la pl.) Avere în numerar, parale. (et. nec.). Ban 2, bani, s.m. 1. Guvernator al unei regiuni de graniţă în Ungaria feudală. 2.(Titlu şi funcție de) mare dregător în Țara Românească după sec. XV; (în Muntenia) Cel mai înalt rang boieresc; persoană care deţinea acest rang. (cf. magh. băn, scr. ban).
Balsam 1, -uri, s.n. Suc gras și parfumat extras din rășini sau alte substanțe vegetale, folosit ca preparat aromat și curativ; (Fig.) Miros foarte plăcut. (din it. balsamo, lat. balsamum). Balsam 2, s.n. Alinare, mângâiere, consolare.
Balot 1, baloturi, s.n. Pachet, legătură mare de diverse lucruri, obiecte, mărfuri etc. (din fr. ballot). Balot 2, s.n. Oțel subţire laminat întrebuințat pentru cercuri, șine de roți etc.
Balon 1, s.n. 1. Vehicul aerian constând dintr-un corp sferic, care se umple cu un gaz mai uşor decât aerul pentru a se menţine în atmosferă. 2. Vas, în general de formă sferică, folosit pentru anumite operaţii chimice. (din fr, ballon). Balon 2, s.n. Pardesiu ușor (de ploaie) confecționat dintr-o țesătură impermeabilă de bumbac sau de mătase. (din balonzaid, din germ. Ballonseiden (Mantel]).
Balenă 1 -ne, s.f. Gen de mamifere acvatice lungi de 10-12 m, cu lame comoase lungi în loc de dinţi; (Fam.) Epitet pentru o persoană foarte grasă. (din lat. balaena, fr. baleine). Balenă 2 s.f. Lamelă flexibilă fabricată din lamele cornoase de balenă sau din materiale plastice întrebuințată pentru a ține întinsă pânza corsetelor, gulerelor, umbrelelor.
Bale 1, s.f., pl. (sg. balâ), (Pop.) Monstru, dihanie, fiară groaznică. Bale 2, s.f., pl. Salivă care se prelinge din gură. (cf. lat. *bala).
Balâci, s.m. Calcan. Balâc?, s.m. Batog de nisetru.
Balanţă 1, -țe, s.f. Instrument pentru măsurarea greutăţii corpurilor prin echilibrarea lor cu greutăți etalonate. (din fr. balance). Balanţă 2, s.f. art. Numele unei constelații din atmosfera australă. Balanţă 3, s.f. (Fin.). Comparație, raport între mai mulţi indicatori care trebuie echilibraţi; tabel, Situaţie care conţine o asemenea operaţie. Balanţă de verificare; balanță comercială.
Bal 1, -uri, s.n. Petrecere (pubică) cu dans, organizată seara sau noaptea. (din fr. ba]). Bal 2, -uri, s.a. (Înv.) Balot. (din fr. balle).
Baie 1, băi, s.f. 1. Scăldat, scaldă, îmbăiere. 2. Cadă, vas specual de îmbăiat. 3. Clădire cu instalaţii speciale de îmbăiere; (P.restr.) Încăpere special amenujată pentru îmbăiere. 4. Recipicent în care se pune un lichid, o soluţie chimică etc., în vederea unor operaţii tehnice. (lat. bannea = balnea). Baie 2, băi, s.f. (Reg.) Mină (din cure se extrag minerale). (din magh. bânya).
Bagatelă 1, -le, s.f. Lucru, fapt, Întâmplare de mică importanţă; fleac. (din it. bagattella, în. bagatellei). Bagatelă 2, s.f. Piesă muzicală instrumentală scurtă, de obicei cu conţinut liric.
Baci 1, s.n. Cioban care conduce o stână. (et.nec.) Baci 2, s.m. Cel care câştigă şi aruncă primul la jocul de arşice.
Bacara 1, s.f. Cristal de calitate superioară; obiect fabricat din acest cristal. (din fr. baccarat), Bacara 2, s.f. Joc de cărţi în care nouarii au valoare, iar decarii, numiţi bacara, sunt egali cu zero; maca. (din fr. baccara).
Bac 1 -uri, 52. |. Ambarcaţie cu fundul și capetele plale, cu care se fac scurte traversări de dur SAU de lacuri, sau care este folosită pentru serviciile auxiliare ale unei nave; pod umblător.2. (Sport) Platformă sau ambarcaţie Cu vâsle fixată pe apă pentru antrenamentul Canotoilor, caiaciștilor Și canoiștilor. 3,(Tehn.) Recipient, vas cu diverse utilizări industriale. Bac 2, -uri, SN. Element al sculelor i dispozitivelor de strângere Cu care se prind piesele în vederea prelucrării lor. (din germ. Backe). Bac 3, s.n. Carte fără valoare (la jocul de maca). (din fr. bac). Bac 4, s.n. Examen care finalizează studiile liceale; titlu obținut în urma acestui examen. (abreviere din bac[alaureat]).
Babiţă 1, «te, Sf. (Omit.) Pelican. (din bg, ser. babica) Babiţă 2, «e, s.f. Nume dat la două specii de ciuperci, în forma unei copite de cal, care cresc pe copaci și din care se prepară iască, Babiţă 3, -e, si. (Pop. mal ales la pl.) Diaree a sugacilor. (din bg. babici).
Babă 1, -be, s.f. 1. Femeie bătrână. 2. (la pl.) Primele nouă zile ale luni martie, când vremea este schimbătoare. (din bg,, scr., ucr. babă). Babă 2, -be, s.f. Ciupercă comestibilă roşie, care crește pe crăci uscate și putrede. Babă 3, sf. Zglăvoacă (= pește mic, cu capul mare, din apele de munte). . Babă 4, -be, s.f. Bârmă de sprijin folosită la poduri, la mori de apă sau ca reazem pentru acoperișuri
Babană 1, adj.f. Mare, de dimensiuni apreciabile. (et.nec.) Babană 2, s.f. Oaie bătrână, fără dinţi.